Mi-e dor de tine
Monday, September 22, 2008
Da, stiu, au trecut trei luni de cand te-am vazut ultima oara, si tot atat de cand te-am auzit. Si ma trezesc in fiecare dimineata cu dorul de tine, buimaca, asteptand sa-mi treaca. Nu trece dorul, nu trece dragostea, nu trece durerea. Parca mai mult ca oricand as vrea sa pot lua telefonul in mana sa te aud ca si cand ultima data am vorbit a fost ieri, sau poate azi dimineata. Sa reiau firesc conversatia de unde am lasat-o in iunie, fara explicatii si taceri prelungi.
A fost o vara ciudata fara tine, am batut jumatate de Europa, vedeam in fiecare zi alta tara aproape, si am incheiat vacanta pe o insula minunata ca in povesti. In fiecare zi m-am gandit la tine si in fiecare seara am adormit cu tine in gand. Poti sa crezi? Ma intreb si eu, de ce? si mai ales pana cand? Cat o sa mai dureze?
...daca timpul NU vindeca? Daca raman asa, cu gandul la tine, tot restul vietii? Adunand graunte dupa graunte de dor pana cand compun o plaja intreaga?...
O sa mai fii vreodata al meu? Nu? Nici daca imi doresc asta mult, mult, mult?...O sa ajung ca Miss Havisham din Marile Sperante, cu hainele de un alb ingalbenit asteptandu-te?...